Filosof

Speranța moare ultima pentru că fără speranță nu se poate trăi. Și când ne ”pierdem speranța” n-o pierdem! O luăm dezamăgiți de acolo unde am (agățat)proiectat-o și o atârnăm altundeva, altcuiva. Și e musai, și trebuie ca să ramânem în viață să o păstrăm undeva vie. (EGO-ul ca sanatoriu al speranțelor dezrădăcinate…)

Cine mai îndrăznește să creadă în Dumnezeu

Adevărul tău nu îl simți. Îl afli de la cei apropriați și îl afli studiindu-ți deciziile ca pe ale unui străin. Credințele și valorile unui adult sunt osificate de obicei și sunt în incoștient. Funcționăm pe program automat.
Din când în când ia-ți timp să actualizezi programul.