Filosof

Speranța moare ultima pentru că fără speranță nu se poate trăi. Și când ne ”pierdem speranța” n-o pierdem! O luăm dezamăgiți de acolo unde am (agățat)proiectat-o și o atârnăm altundeva, altcuiva. Și e musai, și trebuie ca să ramânem în viață să o păstrăm undeva vie. (EGO-ul ca sanatoriu al speranțelor dezrădăcinate…)